1.
Nu reuşesc să-i înţeleg pe români. După ce şi-au luat ca model naţional un oier agramat, odios şi ultrareligios în prostia lui, după ce şi-au luat ca model naţional un moldovean care n-are habar boabă de engleză şi recunoscut pentru o porcărie cu avortoni (de parcă nu-s atâtea filme cu avortoni mult peste prostiile moldoveanului), acuma românii s-au reorientat spre un zidar fugit din ţară cu veleităţi de soprană. Eu înţeleg că marea masă submediocră de români are nevoie de ceva apropiat lor ca intelect, pe post de erou naţional dar, la dracul, sunt o groază de oameni pe lumea asta care pot da din gură în cadrul unei emisiuni. What makes him so special? Că e fugit din ţară şi că acum guvernul român caută să-l pupe în cur cât mai bine că poate ne-o face nişte publicitate p-afară? Da, probabil că asta e. La o adică, nu e diferenţă între Costel şi Mailat. Bine, diferenţa minoră e în faptul că Mailat a futut şi dat în cap. Costel n-a făcut niciuna nici alta. Ever. Dar tot români fără şcoală sunt. Că publicitate ne-au făcut căcălău. But what the hell, ce pretenţii să ai de la o ţară eminamente microbistă care mănâncă "Libertatea" şi "CanCan" pe pâine. La mai mare, Costele! O minune de zidar.
2. E foarte greu să urci scările cu pantalonii în vine.
3. Că tot vorbeam de "CanCan", pe cancan.ro se prezintă următoarea ştire: Honorius Prigoană este singur şi disponibil. Săriţi tutelor pe el că are bani şi taică-su are proteză şi firmă de gunoi. Iaca poznă!
19 mar. 2008
16 mar. 2008
13 mar. 2008
Hercules and Love Affair
Da, frate! Antony Hegarty pe muzica disco! Like, ALBUMUL ANULUI 2008 CLAR. Sorry Goldfrapp, sorry Why, sorry Xiu Xiu, sorry Vampire Weekend.
So, like, Oh My God! It is like so disco! Ce era Black Devil Disco Club disco, asta e si mai si plus ca e cu Antony Hegarty pe care, na, il adoram. E totusi dubios sa-i auzi vocea pe asa ceva but, FUCKING HELL, IT IS SO COOL.
Cuvintele nu valoreaza errrm nimic. So, see the viddie!
7 mar. 2008
Dinner Party! Dinner Party!
I love classic music...like...Motley Crue!
Mai ţine cineva în ziua de azi dinner parties sau ceaiuri dansante (vorbe de la bunica)? Petreceri cu pretenţii virginale, etichetă şi artsy-fartsizme extreme de genul să ascultăm Chopin în timp ce bem ceaiuri în care, discret, strecurăm juma de sticlă de vodkă. Da, ok, parties sunt şi în ziua de azi numai ca sunt mai degrabă motiv de destrăbălare pe faţă decât motiv de plasat barbiturice în ceaiurile alcoolizate ale pizdelor. Acuma o fuţi direct, fără date-rape drugs. Too easy nowadays, don't you think?
Mi-ar plăcea o sindrofie old-school de tot unde toată lumea vrea să te fută dar nimeni nu ţi-o zice dar ţi se dă totuşi de înţeles prin chestii de genul "Să ne jucăm spin the bottle că cine ştie cu cine te vei linge" sau chestii gen
"Să ne jucăm adevăr sau provocare că poate vedem o ţâţă sau un coi".
I should hire a magician to come do a trick! Well, I know a dude that can suck his own dick!
Erau mişto aburerile alea de zile de naştere din generală unde mă-ta şi tac-tu erau în bucătărie în timp ce tu te chinuiai să-i furi pizdei proaste măcar o ventuză pe obraz şi aia ca o proastă ruşinată urla "Nu, nu! A zis mama să nu!" Evident că, peste ani de zile, o vedeai pe aia adormită cu pula în gură printr-un BMW al unui arăboi. Mai mişto erau şi dansurile penibilo-schizoido-epileptice când trebuia s-o convingi p-aia cumva să te lase să-i pui mâna pe cur în timpul unui blues. Prin blues se înţelegea orice melodie oarecum lentă. De fapt nu, orice BPM ar fi avut melodia tot trebuia s-o convingi pe mucoasa de clasa a 5-a să-i pui mâna pe cur. Slavă domnului că alea de clasa a 5-a din ziua de azi te invită să le pui mâna pe cur şi nu mai trebuie să duci muncă de convingere.
Totul a devenit mult prea uşor în liceu unde săreau ţâţele din toate părţile. Nu că ar fi ceva rău. Party-urile s-au stricat din cauza manelelor. Adică, ok, înţeleg uneori că simţi nevoia ca tu, o pizdă, să simţi nevoia să dai din cur şi în afara dormitorului dar, Iisuse, nu o face dacă ai peste 90 de kilograme! Plus că în liceu deja tot ce putea intra în vre-o gaură, intra fără prea multă vorbărie.
La facultate e şi mai simplu. Muierile se îmbată mai grav şi, bete pulă-cracă-whatever fiind, poţi să faci ce vrei cu ele. Chiar să le pui să-ţi cureţe voma sau să se lingă cu alta(deşi, uneori, nici nu tre să fie beată. Niciuna din ele!). Which is good. Very good.
Deci de ce mă plângeam că petrecerile nu mai sunt ca pe vremuri?
Mai ţine cineva în ziua de azi dinner parties sau ceaiuri dansante (vorbe de la bunica)? Petreceri cu pretenţii virginale, etichetă şi artsy-fartsizme extreme de genul să ascultăm Chopin în timp ce bem ceaiuri în care, discret, strecurăm juma de sticlă de vodkă. Da, ok, parties sunt şi în ziua de azi numai ca sunt mai degrabă motiv de destrăbălare pe faţă decât motiv de plasat barbiturice în ceaiurile alcoolizate ale pizdelor. Acuma o fuţi direct, fără date-rape drugs. Too easy nowadays, don't you think?
Mi-ar plăcea o sindrofie old-school de tot unde toată lumea vrea să te fută dar nimeni nu ţi-o zice dar ţi se dă totuşi de înţeles prin chestii de genul "Să ne jucăm spin the bottle că cine ştie cu cine te vei linge" sau chestii gen
"Să ne jucăm adevăr sau provocare că poate vedem o ţâţă sau un coi".
I should hire a magician to come do a trick! Well, I know a dude that can suck his own dick!
Erau mişto aburerile alea de zile de naştere din generală unde mă-ta şi tac-tu erau în bucătărie în timp ce tu te chinuiai să-i furi pizdei proaste măcar o ventuză pe obraz şi aia ca o proastă ruşinată urla "Nu, nu! A zis mama să nu!" Evident că, peste ani de zile, o vedeai pe aia adormită cu pula în gură printr-un BMW al unui arăboi. Mai mişto erau şi dansurile penibilo-schizoido-epileptice când trebuia s-o convingi p-aia cumva să te lase să-i pui mâna pe cur în timpul unui blues. Prin blues se înţelegea orice melodie oarecum lentă. De fapt nu, orice BPM ar fi avut melodia tot trebuia s-o convingi pe mucoasa de clasa a 5-a să-i pui mâna pe cur. Slavă domnului că alea de clasa a 5-a din ziua de azi te invită să le pui mâna pe cur şi nu mai trebuie să duci muncă de convingere.
Totul a devenit mult prea uşor în liceu unde săreau ţâţele din toate părţile. Nu că ar fi ceva rău. Party-urile s-au stricat din cauza manelelor. Adică, ok, înţeleg uneori că simţi nevoia ca tu, o pizdă, să simţi nevoia să dai din cur şi în afara dormitorului dar, Iisuse, nu o face dacă ai peste 90 de kilograme! Plus că în liceu deja tot ce putea intra în vre-o gaură, intra fără prea multă vorbărie.
La facultate e şi mai simplu. Muierile se îmbată mai grav şi, bete pulă-cracă-whatever fiind, poţi să faci ce vrei cu ele. Chiar să le pui să-ţi cureţe voma sau să se lingă cu alta(deşi, uneori, nici nu tre să fie beată. Niciuna din ele!). Which is good. Very good.
Deci de ce mă plângeam că petrecerile nu mai sunt ca pe vremuri?
6 mar. 2008
1 mar. 2008
Ce se întâmplă în lume (subiecte de importanţă majoră)
Nimic interesant. Unii au devenit o ţară (Kosovo - eu credeam că e ceva gen un cătun din Rusia dar se pare că m-am înşelat şi e comună din ... futu-i că am uitat.)
Din nou război! De parcă ăla din Iran/Irak (nu sunt foarte sigur unde e) nu e suficient! Oana Zăvoranu dă o declaraţie şoc ce ia lumea prin surprindere şi zguduie the very fabric of our existence: "Mama spune că sunt o ordinară!" Iaca poznă, ce noutate.
Ilinca Vandici curtată de stripperul Gyo. Nu ştiu cine e Ilinca Vandici (deşi am o vagă impresie că este cea despre care am citit săptămâna trecută că ar fi pus mâna pe Cocoşel) şi nici stripperul Gyo.
Părinţii unui manelist cuţitat în Berceni zic "Poate mai facem un copil ca Răzvan." Adică manelist, agramat şi care moare înjunghiat? Why bother, really....
Expertizele medicale arată că deţinutul care afirmă că a fost lovit de mezina familiei prezidenţiale nu are decât leziuni anale! Adică Elena Băsescu l-a futut în cur?????????????
Deocamdată atât. Can't take much more, really.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)